Depunerea declaratiei

   1. Declaratia privind impozitul pe profit se completeaza si se depune anual de catre platitorii de impozit pe profit, pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.

    Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, organizatiile nonprofit, precum si contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind impozitul pe profit pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

    Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si care au definitivat inchiderea exercitiului financiar anterior pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui de raportare depun declaratia anuala de impozit pe profit fara a depune formularul 100 pentru trimestrul IV al anului de raportare.

    In cazul asocierilor fara personalitate juridica, pentru impozitul pe profit datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si retinut de persoana juridica responsabila, nu se completeaza si nu se depune declaratia anuala de impozit pe profit.

Anul 2008 a adus cateva modificari importante Codului Fiscal prin Ordonanta de Urgenta nr. 91/2008, Ordonanta de Urgenta nr. 127/2008 si Ordonanta de Urgenta nr. 200/2008.

Dividende reinvestite

Dividendele reinvestite incepand cu 2009, in scopul pastrarii si cresterii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane distribuitoare de dividende, conform obiectului de activitate al acestora inscris la Registrul Comertului, sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.

Acelasi regim se aplica si dividendelor investite in capitalul social al altei persoane juridice romane.

Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul definit de Codul Fiscal, care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.   

Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinând activitatii sale economice din România intr-un alt stat membru, cu exceptia nontransferurilor clasificate conform art 128 alin. 12 din Codul Fiscal.

In conformitate cu precizarile art. 130 din Codul Fiscal, achizitiile intracomunitare de bunuri se considera a fi obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decât cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Impozitele indirecte sunt acele impozite nenominale, care nu se pot identifica ca aplicandu-se unor anumite categorii de contribuabili.

Impozitele indirecte nu sunt nominative (nu se cunosc datele de identificare fiscala despre contribuabil); se stabilesc pentru consumul unor produse sau servicii (bauturi alcoolice, tutun, tigari etc); sunt cuprinse in pretul acestor bunuri sau servicii; nu au la baza un "document de plata"; sunt strict corelate cu consumul produselor sau serviciilor; suportatorul este diferit de platitor, iar termenul de plata este diferit la contribuabil fata de platitor.

TITLUL X    Sancţiuni    

ART. 188    Infracţiuni   

(1) Sustragerea, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile prezentului cod se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.   

(2) Reţinerea şi nevărsarea de către plătitorii obligaţiilor fiscale a sumelor reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.   

TITLUL XI    Dispoziţii tranzitorii şi finale    

ART. 194    Dispoziţii privind regimul vamal   

Neplata la termenul legal a impozitelor, taxelor sau altor sume ce se datorează, potrivit legii, în vamă atrage interzicerea efectuării altor operaţiuni de vămuire până la stingerea integrală a acestora.   

ART. 195    Dispoziţii privind funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale   

(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie potrivit legii.   

(2) Statul şi unităţile administrativ-teritoriale răspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate contribuabilului de funcţionarii publici din cadrul organelor fiscale, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.   

(3) Răspunderea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale nu înlătură răspunderea funcţionarilor publici din cadrul organelor fiscale în exercitarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a atribuţiilor de serviciu.   

(4) Ministerul Finanţelor Publice poate constitui fonduri pentru acordarea de stimulente personalului din aparatul propriu şi din unităţile subordonate, după caz, prin reţinerea unei cote de 5% din sumele încasate prin executare silită potrivit prevederilor prezentului cod, din sumele încasate în cadrul procedurii de reorganizare judiciară şi faliment, precum şi din surse reglementate prin alte acte normative.   

TITLUL IX    Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale    

CAP. 1    Dreptul la contestaţie    

ART. 174    Posibilitatea de contestare   

(1) Împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaţie potrivit legii. Contestaţia este o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condiţiile legii.   

(2) Este îndreptăţit la contestaţie numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.   

(3) Baza de impunere şi impozitul, taxa sau contribuţia stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună.   

(4) Pot fi contestate în condiţiile alin. (3) şi deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.   

(5) În cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, reglementate potrivit art. 86 alin. (1), contestaţia se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului.   

(6) Bazele de impunere constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii.   

TITLUL VIII    Colectarea creanţelor fiscale    

CAP. 1    Dispoziţii generale    

ART. 107    Colectarea creanţelor fiscale   

(1) În sensul prezentului titlu, colectarea constă în exercitarea acţiunilor care au ca scop stingerea creanţelor fiscale.   

(2) Colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz.   

(3) Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii.    

Norme metodologice:   

107.1. Titlul de creanţă este actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptăţite potrivit legii. Asemenea titluri pot fi:   

a) decizia de impunere emisă de organele competente, potrivit legii;   

b) declaraţia fiscală, angajamentul de plată sau documentul întocmit de plătitor prin care acesta declară obligaţiile fiscale, în cazul în care acestea se stabilesc de către plătitor, potrivit legii;   

c) decizia prin care se stabileşte şi se individualizează suma de plată, pentru creanţele fiscale accesorii, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, stabilite de organele competente;   

d) declaraţia vamală pentru obligaţiile de plată în vamă;   

e) documentul prin care se stabileşte şi se individualizează datoria vamală, inclusiv accesorii, potrivit legii;   

f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale;   

g) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte în cazul amenzilor, al cheltuielilor judiciare şi al altor creanţe fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească.    

TITLUL VII    Inspecţia fiscală    

CAP. 1    Sfera inspecţiei fiscale    

ART. 91    Obiectul şi funcţiile inspecţiei fiscale   

(1) Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată, precum şi a accesoriilor aferente acestora.   

(2) Inspecţia fiscală are următoarele atribuţii:   

a) constatarea şi investigarea fiscală a tuturor actelor şi faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecţiei sau altor persoane privind legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale, corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;   

b) analiza şi evaluarea informaţiilor fiscale, în vederea confruntării declaraţiilor fiscale cu informaţiile proprii sau din alte surse;   

c) sancţionarea potrivit legii a faptelor constatate şi dispunerea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la prevederile legislaţiei fiscale.   

PROCEDURĂ din 8 aprilie 2008 de anulare din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care figurează în lista contribuabililor inactivi

Procedura generală

1.Organele fiscale anulează din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care figurează în lista contribuabililor inactivi constituită potrivit reglementărilor legale în vigoare.

TITLUL VI    Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat    

CAP. 1    Dispoziţii generale    

ART. 82    Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat   

(1) Impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:   

a) prin declaraţie fiscală, în condiţiile art. 79 alin. (2) şi art. 83 alin. (4);   

b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.   

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazurile în care impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plată conform reglementărilor legale, precum şi în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată.   

TITLUL V    Declaraţia fiscală    

ART. 78    Obligaţia de a depune declaraţii fiscale   

(1) Declaraţia fiscală se depune de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta.   

(2) În cazul în care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Finanţelor Publice va stabili termenul de depunere a declaraţiei fiscale.   

(3) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală se menţine şi în cazurile în care:   

a) a fost efectuată plata obligaţiei fiscale;   

b) obligaţia fiscală respectivă este scutită la plată, conform reglementărilor legale;   

c) organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere şi obligaţia fiscală.   

010 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică (OMEF 2296/2007) Formular 010

o       Se completează de persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică. Declaraţia de înregistrare se completează la înfiinţare, iar declaraţia de menţiuni se completează când se modifică datele declarate anterior. Se utilizează la atribuirea codului de identificare fiscală şi eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, precum şi la actualizarea informaţiilor. Se completează în două exemplare.

020 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române (OMFP 262/2007) Formular 020  

o       Se completează de persoanele fizice, altele decât cele care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere. Se utilizează la atribuirea codului de identificare fiscală şi eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, precum şi la actualizarea informaţiilor. Declaraţia se depune direct sau prin împuternicit/reprezentant fiscal, la registratura organului fiscal competent, sau la poştă prin scrisoare recomandată. Organul fiscal competent este: pentru contribuabilii care se înregistrează direct sau prin împuternicit:  organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sau, în cazul depunerii declaraţiei de menţiuni, organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit; pentru contribuabilii care se înregistrează prin reprezentant fiscal: organul fiscal competent pentru administrarea persoanei impozabile care are calitatea de reprezentant fiscal

TITLUL IV    Înregistrarea fiscală şi evidenţa contabilă şi fiscală    

ART. 68    Obligaţia de înregistrare fiscală   

(1) Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal, primind un cod de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală va fi:   

a) pentru persoanele juridice, cu excepţia comercianţilor, precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;   

b) pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale;   

c) pentru persoanele fizice care nu deţin cod numeric personal, numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;   

d) pentru comercianţi, inclusiv pentru sucursalele comercianţilor care au sediul principal al comerţului în străinătate, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;